15e dimanche T.O.

DOMINIKA 15 NO TE TAU NOA

A taio tatou i te puta Deuteronomi (30, 10-14)

Ua parau atura oia Mose i te nunaa : « Ia faaroo rā oe i te reo o te Fatu ra o to Atua, e ia haapao i tana mau faaueraa e tana mau haapaoraa, i papai hia i roto i teienei ture, e ia hoi mai oe i te Fatu ra i to Atua ma to mafatu atoa e to varua’toa ra. O teie faaueraa ta’u e parau atu nei ia oe i teienei mahana, e ere ïa i nia ia oe, e ere atoa ïa i te atea è i te vairaa. Aore i vai i nia i te rai, a parau ai oe : « O vai to tatou e haere i nia i te rai e tii i taua parau e afai mai ia tatou nei, ia faaroo tatou i te reira e ia rave mau ra ? » Aore atoa i vai i te tahi pae moana mai a otohe ai oe e a parau mai ai : « O vai to tatou e fano i tera pae moana, e afai mai i te reira ia tatou, e e rave i tana i faaue maira ? » Area rā te i pihai roa ihora ia oe teienei parau i roto i to vaha e i roto i to mafatu ia rave oe i te reira. » - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 68,14, 17, 30-31, 33-34, 36ab.37

Te pure nei râ vau ia oe, e te Fatu e,
i te tau au maitai.
Na roto i te aroha mau, e te Atua e, a pahono mai
i te parau mau o te ora na oe ra.

A pahono mai ia’u, e te Fatu e,
e hamani maitai hoi te aroha,
na roto i to here rahi,
e hio mai oe ia’u.

O vau ra o tei pio noa i raro tei pepehia,
ia faatia faahouhia vau e to oe ora, e te Atua e.
e arue ïa vau i to te Atua i’oa na roto i te hoe himene,
e faateni au ia’na ma te haamaitai.

Ua ite atu ra te feia haehaa e te oaoa nei ïa ;
 « e te feia imi Atua e ! Ia ora to outou mafatu. »
No te mea e faaroo te Atua i te taata veve,
aita oia i tahitihito i tona mau tîtî.

No te mea e faaora te Atua ia Siona,
e patu faahou â oia i te mau oire no Iuda :
e riri te reira i te huaai o tona ra mau tavini,
ei reira te nohoraa o te taata e here i tona i’oa.

E aore râ :

SALAMO 19,8, 9, 10, 11

E hapa ore roa te ture a te Fatu,
e tamahanahanaraa na te mau varua ;
te parau-faaiteraa a te Fatu, e parau mau ïa,
o te paari ïa a te feira riirii.

E mea tia anae ïa te mau faaueraa a te Fatu,
e oāoā ïa no te mafatu ;
te faaueraa a te Fatu, e mea maramarama ïa,
e mea maramarama ïa na te mata nei.

Te mataû i te Fatu, e mea mo’a ïa,
e tia i te vai maiteraa i tera tau e i tera tau ;
te faataaraa a te Fatu e parau mau ïa,
e te tia anae ïa.

Hae tona hinaaro hia i te auro,
i te auro maitai roa ae.
E tana mau parau, e monamona rahi ae ïa i te meri,
i te meri i ofati api hia.

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Kolosa (1, 15-20)

O te hohoa mau oia o te Atua itea-ore-hia ia hio, o te matahiapo o te mau mea atoa i poitehia. I roto hoi iana i poietehia ai te mau mea atoa i te ra’i ra ’e i te fenua nei, te mau mea itea ia hio ’e i te mau mea itea-ore-hia ia hio : ua poietehia e ana te mau mea atoa ’e nona anae hoi. O mua oia i te mau mea atoa ra, ’e te haamauhia nei e ana te mau mea atoa ra. ’E o oia te upoo o te tino, oia hoi te Etaretia, o oia te matamua, o te matahiapo oia o te feia i tiafaahou mai i tei pohe ra (ia tia oia i te tiaraa matamua i te mau vahi atoa). Ua ti’a hoi i te Atua i te tuu i roto iana i te ï o te mau mea atoa ra, ’e i te fa’afāite iana i te mau mea atoa na roto iana ’e nona ra, i te ra’i ra ’e i te fenua nei. Ua faatupu hoi te Atua i te hau na roto i te toto o tōna ra tatauro.   - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA (cf. Ioa 6, 63c.68c)

Te mau parau tā’u i parau atu ia outou, e te Fatu e, e varua ïa ’e te ora. Tei ia oe na hoi te mau parau o te ora mure ore.

A taio tatou i te Evanelia a Luka peata (10, 25-37)

I taua anotau ra, ’e inaha, ti’a a’era te hoe haapii ture, ’e ua parau maira ia Iesu, no te tamata iana : « E te orometua e, e aha vau, e noaa mai ai ia’u te ora mure ore ? » Ua pahono atura Iesu iana : « E aha tei papaihia i roto i te ture ? E aha ta oe e taio na ? » Ua parau maira oia : « E here oe i te Fatu ra i tō Atua ma tō mafatu atoa ’e ma tō varua atoa ’e ma tō puai atoa’e tō manao atoa, e here atoa hoi oe i to taata tupu, mai ia oe iho na. » Ua parau atura Iesu : « Ua ti’a ta oe parau, a na reira, ’e e ora ïa oe. » Area oia, no tōna hinaaro e faaite i tāna parautia, ua ui maira ia Iesu : « O vai rā tō’u taata tupu ? » Ua pahono atura Iesu : « Te pou ra te tahi taata, mai Ierusalema atu i Ieriho ; roohia ihora oia e te taata eia haru, eia ihora ratou i tōna ahu, tupai ihora iana, ’e, i to ratou faarueraa iana, oi pohe roa oia. Te pou atoa mai ra te hoe tahu’a na taue ea ra, ite atura iana, faahahau ’ē atura. Oia atoa te Ati-Levi, tae maira oia i mua iana, ite atura iana, ohipa ’ē atura na te pahi pae aratia. Area rā, te hoe taata Samaria, a haere noa ai oia i tōna tere, tae atoa maira i mua iana, ite atura iana, aroha roa atura. Ua faafatata roa atura oia iana, ninii ihora i te hinu ’e te uaina i nia i tōna mau puta, taamu ihora, ’e haaparahi atura iana i nia i tāna iho puaa, ’e ua aratai atura i te hoe fare tipaeraa, ’e ua utuutu atura iana. I te poipoiraa a’e, rave ihora oia i na denari e piti, ’e ua tuu atura i te fatu o te fare tipaeraa, na ō atura iana : “E utuutu maitai oe i teie taata, ’e, ia hau noa atu ta oe moni e pau, na’u e faahoi atu ia oe, ia hoi faahou mai au.” I to oe na manao, i roto i taua na taata tootoru ra, o vai te taata tupu o te taata i roohia e te eia haru ra ? » Ua pahono maira te haapii-ture : « O te taata ïa i aroha mai iana ra. » Ua parau atura Iesu iana : « E haere oe, ’e e na reira atoa oe. » - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.