16e dimanche T.O.

DOMINIKA 16 NO TE TAU NOA

A taio tatou i te puta Genese (18, 1-10a)

I te mau mahana ra, ua fā maira te Fatu ia Aberahama i te faa i Mamabere, te parahi ra oia i te uputa fare i te hora veavea o te mahana. A nānā aera oia i te mata i ia, te i mua mai iana ra na pue taata too toru te ti anoa maira i mua iana, e iana i ite atu ia ratou, horo atura ia ratou ra mai te uputa fare mai, e tipapa ihora oia i raro i te repo. E ua parau atura oia : « E te Fatu e, ia tia hia vau e oe ra, eiaha e haere noa a faarue mai ai i to oe nei tavini. E hopoi mai au i te maa pape ei horoi i to outou avae, e faaea noa na outou i raro ae i teienei tumu raau. E tii hoi au i te tahi maa iti, ia itoito to outou mafatu, e i muri ae e haere è atu outou ; no te reira outou i tae mai ai i to outou nei tavini ! » Ua parau maira ratou e : « Ia na reira hia mai ta oe i parau mai na.» Horo peepee atura o Aberahama i roto i te fare ia  Sara ra, naō atura iana : « A haapeepee na oe, a oi na i e toru farii faraoa ota, e a tunu ei pane i raro ae i te rehu auahi ra. » Oia iho rā ua horo atu ïa i te nana puaatoro, rave maira i te hoe kafa poria e te maitai roa tana i tuu atu i te tavini ra, o tana ïa tunu ma te oioi. Ua rave atoa maira i te pata rarerare e te û, e taua kafa i ama ra, e ua tuu atu i mua i to ratou aro ; te tia noa ra oia i pihai iho ia ratou ra i raro ae i te tumu raau ra. E ia amu aera ratou, ua parau mai ratou iana e : « Tei hea to oe ra vahine o Sara ? » Ua pahono atura oia : « Inaha, te i te fare oia. » E ua naō maira te hoe iana : « E hoi mai au, e haere mai à vau ia oe na i taua tau iho nei oi vai ora orua ra, e e tamaiti hia to vahine ra o Sara. »    - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 15,2-3a, 3bc-4ab, 4d-5

O te taata haerea mā ïa
e tei haapao i te parautia,
o tei parau i te parau mau no roto i tona ra mafatu.
E aore e haavare i tona arero.

E aore i hamani ino i tona ra mau taeae,
aore hoi i faatupu i te haama no tona taata tupu,
o tei hio haavahavaha i tei faahapa hia ra,
e faatura rā oia i te feia i mataû i te Fatu ra.

E aore e faahapa i tana parau.
O tei ore i tuu tarahu i tana moni ma te taime i nia ihora,
e tei ore e farii i te mau ō ei faahapa i te taata hapa-ore ra ;
o tei na reira i te rave, e aore roa ïa oia e aueue.

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Kolosa (1, 24-28)

E au mau taeae e, i teienei, te oa oa nei au i tō’u nei mau pohe no outou ; ’e tei toe i roto i te mau ouhe o te Kirito ra, te rave faaoti nei ïa vau i roto i tō’u nei tino no tōna ra tino, oia hoi te Etaretia. Ua riro vau ei tavini no taua Etaretia nei no te ohipa i poroihia mai e te Atua ia’u, maori ra e faaoti roa io outou na i te pororaa i te parau a te Atua. O te parau ’aro ïa i vai hun anoa i te mau tenetere ’e i te mau u’i i mutaa iho ra, ’e i teienei, ua faaitehia ïa e te Atua i tōna feia mo’a. Ua hinaaro te Atua i te faaite ia ratou i te faufaa rahi ’e te hanahana hoi o taua parau ra ia te etene ra : o te Kirito ïa i rotopu ia outou, o te tiaturiraa ïa i te hanahana ! O taua Kirito ra ta maua e faaite ia outou, ma te faaara i taata atoa, ’e ma te haapii i te taata atoa i te mau parau paari atoa, ia riro te taata atoa ei feia hapa ore i mua i te aro o te Kirito. - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA (cf. Luk 8,15)

E ao te feia e faaroo i te parau ma te mafatu ti’a ’e te maitai, ’e o te tapea maite i taua parau ra, a hotu ai te mäa na roto i te haapao tamau.

A taio tatou i te Evanelia a Luka peata (10, 38-42)

I taua anotau ra, ua tomo atura Iesu i roto i te hoe oire iti, ’e te hoe vahine, o Mareta te i’oa, ua faarii maira ïa iana i roto i tōna fare. E taeae tōna, o Maria te i’oa, o tei parahi i te pae avae o Iesu i te faarooraa i tāna parau. Area Mareta, te peapea ra oia i te mau faanahonahoraa. Ti’a maira oia, na ō Maria : « E te Fatu, eita oe e haapao e, ua faarue mai ta’u taeae ia’u, o vau anae te rave i te ohipa ? E parau oe iana, ia tauturu mai oia ia’u. » Ua pahono atura te Fatu : « E Mareta, e Mareta, te peapea na oe, ’e te horohoro na oe i na mea e rave rahi. Hoe anae rā mea i titau-roa-hia. Ua maiti o Maria i te tuhaa maitai roa a’e, eita oia e faarehia i te reira. » - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.