18e dimanche T.O.

DOMINIKA 18 NO TE TAU NOA

A taio tatou i te puta a Koheleta (1, 2 ; 2, 21-23)

E mea faufaa ore roa, te naō maira te Ekalesiasete. E mea faufaa ore, te mau mea’toa e mea faufaa ore anae ïa ! No te mea ia rohirohi te hoe taata ia noaa te paari e te ite ma te peapea, ua vaiiho aera oia i te mau mea i noaa mai i te hoe taata faatau ; e mea faufaa ore te reira e te ino rahi. E aha hoi te faufaa o noaa mai i te taata i tona’toa rohirohi e te peapea no te manao, i mauiui ai oia i raro ae i te mahana nei ? Ua î hoi tona pue mahana i te oto e te taia, e aita i faaea tona manao i te po ; e ere anei, e mea faufaa ore te reira. - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 89 (90.),3-4, 5-6, 12-13, 14.17

Te faariro faahou nei oe i te taata nei ei repo,
te parau ra hoi oe : « A fariu mai, e te tamaiti a Adamu ! »
Ia oe ra hoi hoe tauatini i te matahiti ra e au ïa i te mahana hoe,
i mahemo ra, e mai te araraa hoe i te rui ra.

Te hopoi è atu oe ia ratou mai te varea taoto i te poipoi,
te faariro nei oe ia ratou mai te aihere tei tupu ra ;
o tei oteu e tei tupu i te poipoi ra, e ua ahiahi anae ra,
ua maro e oriorio atura.

E haapii mai ia matou i te taio i to matou pue mahana,
ia riro to matou mafatu i te haapao maitai !
A fariu mai, e te Fatu e, a hea ra ïa ?
A aroha mai oe i to mau tavini nei.

I te poipoi ra, e faaî mai oe ia matou i to oe here,
ia oâoâ e ia rearea matou i to matou nei pue mahana toe.
Ia vai maite â te here o te Fatu i nia ia matou !
A haapapu oe i te ohipa a to matou nei mau rima.

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Kolosa (3, 1-5.9-11)

E au mau taeae e, ’e tenā na, ua tiafaahou outou ’e te Kirito ra, a titau atu ïa i te mau mea i nia ra, i te vahi e parahihia e te Kirito i te rima atau o te Atua. Ia au to outou feruriraa i te mau mea i nia, eiaha i te mau mea i te fenua nei. Ua pohe roa hoi outou, ’e ua hunahia to outou ora i te vahi tei reira te Kirito, i te Atua ra. Ia fā mai te Kirito, oia to outou ora, e fā atoa mai ai outou ma te hanahana. No reira, a haapohe atu i te mau mea o teie nei ao i roto ia outou na : te faaturi, te mau mea faufau, te auma’i, ’e te hinaaro ti’a ore ’e te nounou taoa (e haamori idolo hoi te nounou taoa). Eiaha outou e haavare te tahi i te tahi, no te mea ua haapae outou i te taata tahiti, ’e tāna ra mau ohipa, ’e ua ahu outou i te taata api, o te faahou-noa-hia e te Atua, ia au mau ā oia i te hohoa o tōna Tumupoiete, ’e ia arataihia oia i te ite mau. Aore roa hoi o reira e Heleni ’e te Ati-Iuda, aita e peritome’e te peritome ore, aita e Barebaro ’e te Sekute aita e tïtï, ’e aita e tiama, o te Kirito anae rā, no te taata atoa ’e i roto i te taata atoa. - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA (Mat 5, 3)

E ao to tei veve te mafatu : no ratou hoi te Basileia o te ra'i !

A taio tatou i te Evanelia a Luka peata (12, 13-21)

I taua anotau ra, ua pii maira te tahi taata, no roto mai i te rahi taata, na ō maira : « E te orometua e, a faaue na oe i tō’u tuaana, ia tuha oia i ta maua faufaa tupuna. » Ua pahono atura Iesu : « E teie nei taata, na vai i haamana ia’u ei haava ’e ei tuha-taoa io outou na ? » ’E ua parau atura ā oia : « E ara outou i te nounou taoa, rahi noa atu ā hoi te faufaa a te hoe taata, e ere oia i te fatu o tōna iho ora. » Ua parau atura Iesu i te tahi parabole ia ratou : « Ua hotu rahi maira te mau faaapu a te hoe taata taoa. Te feruri noa ra oia : E nafea vau ? Aita hoi ā’u e vairaa e ō ai teie mau māa i tā’u. Ua na ō ihora oia : Teie tā’u ravea : e vavahi au i tā’u mau fare vairaa māa, a faatia faahou ai i te fare rahi a’e, ei reira vau e haaputu ai i taua mau māa ra ’e tā’u mau taoa atoa. A parau ai au i ta’u varua : e ta’u varua e, ua rahi roa ta oe taoa i haapu’e no na matahiti e rave rahi ! A faafaaea maoti oe, a inu ’e ia re’are’a oe ! Ua parau maira rā te Atua iana : E teie nei taata manao ore e, ei teie nei ā ru’i e titauhia atu ai to oe varua. Tena mau taoa ta oe i haaputu ra, e riro ïa ia vai ? O te huru ïa o te taata e haaputu i te taoa nana iho, ’e aita tāna taoa i rahi i te Atua ra. » - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.