2e dimanche T. O.

DOMINIKA 2 NO TE TAU NOA

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta (62, 1-5)

No Siona nei e ore au e mamu noa’i, no Ierusalema nei e ore au e faaea noa’i, e ia tae noa mai te taata parautia nona ra, mai te anaana rahi, e tona faaora, mai te lamepa i ura ra. E ite te mau etene atoa i te taata parautia na oe ra, e te mau arii atoa i tei hanahana ia oe ra ; e mairi hia oe i te tahi ioa api ta te vaha a te Fatu e mairi. E riro oe ei korona unauna i te rima o te Fatu ra, e ei taraunu arii i te rima o to Atua ra. E ore oe e parau faahou hia’tu e, o tei faarue hia ; e ore hoi to fenua e parau hia e, o tei ano ; area e parau hia oe : o ta’u hinaaro i roto iana ; e to fenua : te fenua taata hia ; no te mea ua au te Fatu ia oe, e e taata hia to fenua. E noho te taata api e te paretenia, e e parahi to mau tamarii i roto ia oe ; e e oāoā te tane api i tana vahine api ; e e oāoā atoa te Fatu i nia ia oe ra. - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 95 (96.), 1-2a, 2b-3, 7-8a, 9a.10ac

A himene outou i te Fatu ra i te himene api !
A himene i te Fatu, e te fenua’toa nei !
A himene outou i te Fatu, e a haamaitai i tona ra io’a !

A faaite i te ora nana, eiaha ei mahana tuua,
a faaite i tona hanahana i rotopu i te mau etene,
e tana ra mau ohipa taa è i rotopu i te mau nunaa’toa ra !

Ho atu  i te Fatu ra, e te mau etene atoa e,
ho atu i te Fatu ra i te tura e te hanahana.
Ho atu i te Fatu i te hanahana e au i tona ra io’a.

A haamori outou i te Fatu i tona ra vahi moā.
E faaite outou iō te mau etene e : « Te i te Fatu ra te hau. »
E haava oia i te mau nunaa ma te parautia.

A taio tatou i te epitore matamua a Paulo peata i to Korinetia (12, 4-11)

E au mau taeae e, ua rau te huru o te karatia, hoe roa rā Varua. Ua rau te huru o te toroa, hoe roa rā Fatu. Ua rau te huru o te ohipa, hoe roa rā Atua, o te ohipa i te mau mea atoa i roto i te taata atoa. E horohia i te mau taata atoa te ō e faaite ai te Varua i tōna ti’araa i roto iana, no te maitai o te taata atoa. E horoa te Varua i te parau paari i tera taata, ’e i te parau ite i tera taata. I te tahi taata ra, o te faaroo ïa ta te Varua e horoa mai ; ’e i te tahi atu, o te mau karisema faaora ma’i te horoahia mai e te Varua hoe ra. E horoahia mai te mana rave semeio i tera taata ; i tera taata, te tohu ; i tera taata, te faataa i te mau varua ; i tera taata, te parau ’e’ē ua rau te huru ; i tera taata, o te tatara ïa i te parau ’e’ē. Na taua Varua hoe ra e ohipa i taua mau mea atoa nei, i te opereraa atu i te taata atoa i taua mau ō ra, mai tāna i hinaaro. - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA (cf. 2 Tes 2, 14)

O te tumu ïa i nominohia ai outou, na roto i ta matou Evanelia, ia roaa ia outou te hanahana o to tatou Fatu o Iesu-Kirito.

A taio tatou i te Evanelia a Ioane peata (2, 1-11)

I taua anotau ra, e faaipoiporaa tei Kana i Galilea. Tei reira te metua vahine o Iesu. Ua titau-manihini-atoa-hia maira Iesu ’e tana mau pipi i taua faaipoiporaa ra. ’E, pau a’era te uaina, ua parau maira te metua vahine o Iesu iana : « Aita a ratou uaina. » Ua pahono atura Iesu iana : « E aha ta oe ia’u nei, e teie nei vahine ? Aita ā i tae i tō’u ra hora. » Ua parau atura tana metua vahine i te mau tavini : « Te mau mea atoa tāna e parau mai ia outou, e rave ïa outou. » Tei reira na farii ofai e ono, i faataahia no te mau peu tamāraa a te Ati-Iuda, e piti ’e aore rā e toru faito e ō i roto i te farii hoe. Ua parau atura Iesu i te mau tavini : « A faaï roa i teie mau farii i te pape. » Ua faaï ihora ratou e tae roa a’era i te auvaha. Ua parau atura Iesu ia ratou : « A taipu na i teienei, ’e a hopoi atu i te faatere oroa. » Ua hopoi atura ratou. Ua tamata ihora te faatere oroa i te pape i faarirohia ei uaina ’e no te mea aita oia i ite nohea mai taua uaina ra - o te mau tavini tei ite - ua pii atura oia i te tana faaipoipo api. ’E ua na ō atura iana : « O te uaina maitai ta te taata atoa e tuu mai na mua ’e, ia āniania te mau manihini, ei reira te mea ino e tuuhia mai ai. Area oe, ua vaiiho oe i te uaina maitai, ’e i teienei roa horohia mai ai. » Ua na reira te semeio matamua a Iesu i te tupuraa i Kana i Galilea. Ua faaite atura oia i tōna hanahana, ’e ua faaroo maira tana mau pipi iana. - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.