3e dimanche T.O.

DOMINIKA 3 NO TE TAU NOA

A taio tatou i te puta piti no Ezera (Nehemia) (8, 2-4a.5-6.8-10)

I te mau mahana ra, ua afai maira te tahua ra o Ezera i te ture i mua i te aro o te tiaa taata, te tane e te vahine, e i mua ia ratou atoa te tia ia ratou ia haroaroa, i te mahana matamua o te marama hitu ra. Ua taio ihora oia i te reira ma te reo papu, i te aroa i mua i te uputa o te mau Pape ra, mai te poipoi mai â e avatea noa’tura, i mua i te aro o te tane, e te vahine, e te feia paari atoa ra, te teitei ra hoi oia i te taata’toa, e a heheu ai i te puka, te ti anoa maira te taata’toa. e te titia maira te taria o te taata’toa i taua puka ra. Te tia noa ra te papai parau ra o Ezera i nia i te hoe tiaraa raau, i hamani hia no te taioraa. Ua heheu maira Ezera i te puka i mua i te taata’toa ; Ua haamaitai atura Ezera i te Fatu ra te Atua rahi, e ua pahono mai te nunaa ma te hopoi i te rima i nia : « Amene ! Amene ! » Ua tahopu ihora ratou i raro e ua haamori i te Atua ma te pioraa i raro i te repo. E no te mea ua taio maite hia e te papu hoi te ture a te Atua ia haroaroa hia, ua haroaroa anae ratou a taio hia’i. Ua parau atura Nehemia (o Aterasata hoi oia) e o Ezera, tahua e te papai parau, e te mau Ati-Levi ma te faataa i te auraa i te nunaa atoa ra : « Ua haamoâ hia teie mahana no te Fatu ra to tatou Atua ! Eiaha outou e oto, eiaha e tai ! » Te tai mai ra hoi te taata, a faaroo ai ratou i te parau o te ture. Ua parau atura oia ia ratou : « A haere, a amu i te māa maitai, e a hinu i te uaina momona, e a horoa na te feia aita ta ratou. E mahana moā hoi teie no te Fatu ! Eiaha roa ei taiaraa : te oâoâ o te Fatu ra, o to tatou ïa puai ! » - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 19, 8, 9, 10, 15            

E hapa ore roa te ture a te Fatu,
e tamahanahanaraa na te mau varua ;
te parau-faaiteraa a te Fatu, e parau mai ïa,
o te paari ïa a te feira riirii.

E mea tia anae ïa te mau faaueraa a te Fatu,
e oāoā ïa no te mafatu ;
te faaueraa a te Fatu, e mea maramarama ïa,
e maramarama ïa na te mata nei.

Te mataû i te Fatu, e mea mo’a ïa,
e tia i te vai maiteraa i tera tau e i tera tau ;
te faataaraa a te Fatu e parau mau ïa,
e te tia anae ïa.

A farii aroha mai i te mau parau a to’u nei vaha,
e te reo riirii a to’u mafatu
ma te tuutuu-ore i muai to aro ;
e te fatu e, ta’u mato, ta’u teraehara !

A taio tatou i te epitore matamua a Paulo peata i to Korinetia (12, 12-30)

E au mau taeae e, mai te tino hoe nei, e rave rahi tōna mero, ’e, rahi noa ai te mero, e vai noa oia i tino hoe, oia atoa te Kirito. Ua papetitohia hoi tatou atoa i roto i te Varua hoe, ia riro tatou ei tino hoe, te Ati-Iuda ’e Heleni, te tïtï ’e te tiama, ’e ua faainuhia tatou i te Varua hoe. E ere hoi te tino nei i te mero hoe, e rave rahi rā tōna mero. Ahiri te avae e parau e : « E ere au i te rima, e ere ïa vau i to te tino », e ere mau anei ïa oia i to te tino ? Ahiri te taria e parau e : « E ere au i te mata, e ere maoti au i to te tino », e ere mau anei ïa i to te tino ? Ahiri te tino taatoa nei e mata anae, e nafea ïa ia faaroo atu ? Ahiri hoi te tino nei e taria anae, e nafea ïa ia ho’i atu ? Ua haamau te Atua i te mau mero o te tino i te vahi tāna i hinaaro. Ahiri hoi hoe ā huru to te mau mero atoa, teihea ihora ïa te tino i reira ? E rave rahi maoti te huru o te mero, hoe rā tino. E ore e ti’a i te mata ia parau i te rima : « Aita vau i hinaaro i ta oe ohipa ». E ore atoa e ti’a i te upoo ia parau i na avae : « Aita vau i hinaaro i ta orua ohipa ». Eiaha atu ā ïa, o te mau mero paruparu o te tino nei, eita roa atu ïa e ti’a ia ore. ’E te mau mero hoi o te tino ta tatou e manao nei e, e mea haamā, o te mau mero ïa e hau a’e i te faanehenehehia e tatou. ’E te mau mero tura ore ra, o te reira ïa ta tatou e faatura rahi roa. E ore hoi to tatou mau mero tura e titau i te faaturaraa, ua hamani rā te Atua i te tino nei ma te horoa i te tura i te mau mero tura ore, ia ore te amahamaha ia tupu i roto i te tino nei, ia haapao rā te mau mero te tahi i te tahi. Ua mauiui anae te hoe mero, e aumauiui te mau mero atoa ra ; ’e ia faateiteihia te hoe mero, e oaoa ïa te mau mero ’e oia atoa ra. ’E teienei, o outou te tino o te Kirito, ’e e mero hoi outou tataitahi i rotopu i te mau mero. Teie rā te feia ta te Atua i tuu mai i roto i te Etaretia : a tahi, te mau apotoro, a piti, te mau peropheta, a toru, te mau orometua ; i muri mai, te mana rave semeio, i muri mai, te mau karisema faaora ma’i, te aupurupuru i te feia veve, te faatere, tereo ’e’ē. A apotoro anei te taata atoa ? E peropheta anei ratou atoa ? E orometua anae anei ? E feia rave semeio anae ratou ? Tei ia ratou atoa nei te mau karisema faaora ma’i ? O ratou atoa te parau i te reo ’e’ē ? - O te Parau ïa a te Atua.

E aore râ, taioraa haapotohia :

A taio tatou i te epitore matamua a Paulo peata i to Korinetia (12, 12-14.27)

E au mau taeae e, mai te tino hoe nei, e rave rahi tōna mero, ’e, rahi noa ai te mero, e vai noa oia ei tino hoe, oia atoa te Kirito. Ua papetitohia hoi tatou atoa i roto i te Varua hoe, ia riro tatou ei tino hoe, te Ati-Iuda ’e Heleni, te tïtï ’e te tiama, ’e ua faainuhia tatou i te Varua hoe. E ere hoi te tino nei i te mero hoe, e rave rahi rā tōna mero. ’E teienei, o outou te tino o te Kirito, ’e e mero hoi outou tataitahi i rotopu i te mau mero. - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA (Luk 4, 18cd)

Ua tono mai oia ia’u te Fatu no te afai i te Evanelia i te feia veve, e no te poro i te mau tîtî to ratou faaoraraahia.

A taio tatou i te Evanelia a Luka peata (1, 1-1 ; 4, 14-21)

E rave rahi a’enei tei tamata i te papai i te tuatapaparaa o te mau ohipa i faatupuhia i rotopu ia tatou nei. Ua faatia mai ratou i te reira, mai tei tutuuhia mai ia tatou e te feia i ite mata, mai te haamatararaa mai ā, ’e o tei riro ei tavini no te parau. I manao atoa ai au e, e mea maitai ia imi maite au i te mau mea i tupu mai te ’ara’ara mai ā, a papai atu ai no oe, e Theophilo maitai roa e, i te hoe vauvauraa, ma te faanahonaho maitai i taua mau mea ra. Ia ite oe i te papu o te mau parau i haapiihia mai ia oe. I taua anotau ra, hoi maira Iesu i Galilea ma te mana o te Varua-Maitai ’e tu’i atura tōna roo e ati noa a’e taua fenua atoa ra. Haapii atura oia i roto i ta ratou mau sunago, haere atura oia i Nazareta i te vahi i paari ai oia, tomo atura i roto i te sunago mai tāna i mātau i te sabati ra, ti’a a’era i nia e taio. Ua tuuhia maira iana ra te puta a te peropheta ra, a Isaïa. ’E, i tōna hohoraraa i taua puta ra, ite ihora oia i te vahi i papaihia teie nei parau : Tei nia i’au te Varua o te Fatu, no te mea ua faatahinu mai poa ia’u ei faaite haere i te parau oaoa i te feia veve. Ua tono mai oia ia’u e poro i te mau tïtï i to ratou faaoraraahia ’e i te mau matapō i te ite-faahu-raa o to ratou mata, e tuu i te feia i hamani-ino-hia ra, ia haere noa ana, ’e e ’e e poro i te hoe matahi e ite-hua-hia ai te aroha o te Fatu. Ua otaro a’era oia i te puta, tuu atura i te tavini ra, parahi ihora i raro. Te tiatonu mai ra to te sunago atoa ra iana. O tōna ïa parauraa atu ia ratou, na ō atura : « I teie nei mahana, teie parau i papaihia ra, ta outou i faaroo iho nei, ua tupu mau ā ïa no outou. » - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.