5e dimanche de Carême

TE DOMINIKA 5 NO TE MAHA AHURURAA

TE TAHI MAU TAIORA E AU IA HAAPAOHIA :
E tia, i roto i te mau amuiraa i faaineinehia ai te feia paari i te Bapetitoraa, ia rave i te Evanelia e te mau Taioraa o te dominika 5 no te tau maha ahuru raa o te matahiti A : Ezek 37, 12-14 ; SalPs 129 ; Rom 8, 8-11 ; Ioa 11, 1-45

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta (43, 16-21)

Te naô maira te Fatu o tei horoa i te êâ na roto i te moana, e te haerea na raro i te mau pape tahe rarahi ra. O tei aratai i te pereoo e te puaahorofenua, te nuu, e te feia puai atoa ra ; taoto anae ratou atoa i raro, aore e tia faahou mai, pohe ihora ratou ; e ua tinai hia mai te uiti lino ra. Teie te parau a te Atua : « Eiaha e haamanao i tei tupu i mutaaiho, e te mau mea tahito, eiaha e hiopoa. Inaha te rave nei au i te mea api, i teienei e tupu ai, e ite mau outou i te reira ; e êâ ta’u e rave i te medebara, e e pape ta’u e faatahe i te fenua marô ra. Na te mau taehae i te aru e haamaitai mai ia’u, na te mau teni hoi, e na te mau ione, no te mea ua horoa vau i te pape i te medebara, e te pape tahe i te vahi papa marô, ia horoa vau i te pape i ta’u nunaa, i ta’u i maiti ra. Ua haapao vau i teie nunaa no’u iho, nana e haamaitai ia’u. - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 125, 1-2ab, 2cd-3, 4-5, 6-7

I te faahoiraa te Fatu i te mau titi o Siona,
ua au ïa tatou i te feia i moemoea hia ;
I aera to tatou vaha i te ata i reira,
e to tatou utu i te himene oâoâ.

E I reira to te etene parau raa e :
« E ohipa faahiahia ta te Fatu i rave no ratou ! »
E ohipa faahiahia ta te Fatu i rave no tatou nei,
i oâoâ’i tatou.

A faahoi mai, e te Fatu, i to matou mau titi
mai ta oe i faahoi i te vai pue i Negeba ra !
O tei ueue ma te roimata ra,
e ooti ïa ma te himene oâoâ.

Ua haere ratou, ua haere ma te oto,
ua ueue i te huero,
Ua hoi mai ratou, e ua hoi mai ma te himene
e ua hopoi mai i te mau ruru sitona.

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Philipi (3, 8-14)

E au mau taeae e, oia mau, te hio nei au i te mau mea atoa ei mea faufaa ore ia faaau-hia i te maitai hau a’e nei, i te ite i ta’u Fatu ia Iesu-Kirito. Nona vau i faarue ai i te mau mea atoa mai te mea ra e, e para anae, ia noaa ia’u te Kirito, ’e ia itea vau i roto iana, eiha ma te parautia na’u iho, no ō mai i te ture ra, ma te parautia rā e noaa mai na roto i te faaroo ia Iesu-Kirito, oia hoi te parautia no ō mai i te Atua ra, na roto i te faaroo. ia ite au iana ’e te mana o tōna tiafaahouraa ’e te apitira i tōna mau pohe ’e ia faaauhia vau iana i te huru o tōna ra poheraa. Penei a’e’o te tiafaahou atoa vau mai roto mai i te feia pohe ra. Aore au e manao nei e, ua noaa ia’u taua mau mea atoa ra ’e e taata hapa ore au ; te horo nei rā vau, penei a’e ’o te haru atoa vau i te rē, mai ia’u i haruhia ra e Iesu-Kirito. E au mau taeae e, aore au i manao e, ua noaa taua mau mea ra ia’u ; teie noa tā’u parau : te haamo’e nei au i te mau mea i muri ra, ’e, ma te titau i tei mua ra, te horo ti’a nei au i te pū, ia noaa mai ia’u te rē i nominohia ai au e te Atua no nia mai, ’e o te roaa mai na roto ia Iesu-Kirito. - O te Parau ïa a te Atua.

IRAVA I MUA I TE EVANELIA(cf. Ioe 2, 12b.13c)

Ei hanahana ia oe, e te Fatu e. Ei hanahana ia oe !
Ua parau atura oia ia raua te Fatu : E fariu mai outou ia’u ma to outou mafatu atoa, no te mea, e hamani maitai hoi tona, e te aroha.
Ei hanahana ia oe, e te Fatu e. Ei hanahana ia oe !

A taio tatou i te Evanelia a Ioane peata (8, 1-11)

I taua anotau ra, haere atura Iesu i te mou’a Oliveta. ’E, poipoi roa a’era, ua hoi maira oia i te hiero ’e ua haere atoa maira to te nunaa iana ra. Parahi ihora oia i raro, ’e ua haapii atura ia ratou. Aratai maira te mau papai parau ’e te mau pharisea i te hoe vahine i roohia te faaturi ra oia. Ua tuu maira ratou iana i ropu, ’e ua na ō maira : « E te orometua e, ua roohia a’enei teie nei vahine i te faaturiraa ra. I roto i te ture, ua faaue mai Mose ia pēhihia taua mau vahine ra i te ofai. E aha ra ta oe parau ? ». Ua na reira maira ratou ei rāmāraa mai iana, ia roaa ta tatou faahaparaa mai iana. Ua pi’o ihora rā Iesu i raro, ’e ua papai ihora tana rima i nia i te repo. ’E, tamau a’era ratou i te uiui noa mai iana, ua ti’a a’era oia i nia, ’e ua parau atura : « Ia taora te taata hara ore, i roto ia outou na, i te ofai matamua. » ’E ua pi’o faahou oia i raro, ’e ua papai ihora i nia i te repo. I roto ratou faarooraa i taua parau ra, unuhi tataitahi atura ratou, o te taata paari tei na mua na e tae noa atura i te hopea. Toe maira o Iesu anae ra ’e taua vahine ra i te ti’a-noa-raa i ropu. Ti’a a’era Iesu, ’e ua na ō atura iana : « E teie nei vahine, teihea ratou ? Aore roa e taata i faautua mai ia oe na ? » Ua parau maira oia : « E te Fatu, aore roa. » Ua parau atura Iesu iana : « Eita atoa vau e faautua atu ia oe. Haere ; mai teie atu nei rā, eiaha oe e hara faahou. » - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.