Dim. des Rameaux / Passion

TE DOMINIKA NO TE MAU TAMARA

E NO TE PASIONE

TE HAERERAA NO TE MAU TAMARA

A taio tatou i te Evanelia a Luka peata (19, 28-40)

I taua anotau ra, haere atura Iesu na mua ia ratou no te reva atu i Ierusalema. ’E, te fatata maira iana o Betephage ’e o Betania, ia piri maira te mou’a i parauhia e, Oliveta, tono atura Iesu i e toopiti tau pipi nana ra, na ō atura : « E haere orua i tera oire iti i mua ia tatou ; ia tomo orua i roto, e itea ia orua te hoe pinia asini i te fetiiraahia, aore â oia i parahihia e te hoe a’e taata ; e tatara orua, a puto mai ai. ’E, ia ui noa mai te tahi taata ia orua e : “E aha orua e tatara ai i teie asini ?” e pahono orua : “No te mea, te hinaarohia nei e te Fatu”. » Hahaere atura na taata i tonohia ra, ’e itea atura ia raua te mau mea atoa, mai tei faaitehia e te Fatu. Tei te tatararaa raua i te pinia asini, ua parau maira te mau fatu ia raua : « E aha orua e tatara ai i teie pinia asini ? » Ua pahono atura raua : « No te mea te hinaarohia nei e te Fatu. » Ua puto maira raua i te asini ia Iesu, tutuu ihora raua i to raua ahu pu i nia iho, ’e ua haaparahi ihora ia Iesu. ’E, a haere noa ai ratou, ua vauvau ihora te taata i to ratou mau ahu i nia i te ea. Te fatata mai ra te vahi e haapou ai te ea, mai te mou’a Oliveta atu i Ierusalema, ua î roa a’era te tiaa rahi pipi i te oaoa, haamata ihora ratou i te haamaitai i te Atua ma te reo puai, no te mau semeio i itehia e ratou, na ô a’era : « Ia haamaitaihia te arii e haere mai nei ma te i’oa o te Fatu ra. Ei hau i te ra’i, ei hanahana i te vahi teitei ra ! » Ua parau maira e toofanu pu’e pharisea o roto i taua tiaa rahi ra : « E te orometua e, e a’o a’e na oe i ta oe mau pipi ! » Ua pahono atura Iesu : « Teie ta’u parau ia outou : ia mamu noa atu ratou, na te mau ofai ïa e tiaoro mai. » - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

 

PURE TUTIA NO TE PASIONE

E toru taioraa titauhia no teie mahana, area ra no te tahi mau tumu ta’a’e, e te faufaa hoi o te Taioraa o te Pasione, e tia i te perepitero, e ia au hoi i te huru o te Amuiraa, e taio hoe o’na taioraa na mua i te Pasione, e aore rā e taio noa i te Pasione taatoa e aore ra te tuhaa haapotohia. Ia rave hia mai te reira te huru i te pure tutia e apitihia e te nunaa.

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta (50, 4-7)

Ua horoa mai te Fatu ia’u i te arero ite, ia tia ia’u e faaitoito i te parau i tei rohirohi : mai te poipoi ua faaaraara oia, ua faaaraara oia i ta’u taria mai te poipoi, ia faaroo au iana mai te taata haapii. Ua haafatafata te Fatu te Atua i ta’u taria, e aore hoi au e patoi : aore hoi au i ora’i tia i muri. Ua tuu noa vau i ta’u tino i te feia i tairi mai, e ta’u paparia i te feia hutihuti i te umiumi : aore hoi au i fariu è atu i ta’u mata i te feia vahavaha e te tufatufa i te huare i nia ia’u. O te Fatu ra te Atua, ta’u ïa tauturu, i ore au i haama’i, i faariro ai au i ta’u mata mai te ofai paari roa ra, e ua ite hoi au e, e ore au e faahaama hia. - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 22 (1), 8-9, 17-18a, 19-20, 23-24a

Te taata’toa i hio noa mai ia’u nei, ua ata tahitohitomaira ïa ia’u ;
ata tahitohito maira to ratou vaha e ua tairiiri te upoo.
« Ua tiaturi oia i te Fatu ! a faaora te Fatu iana !
A faaora oia iana, inaha e hoa hoi raua ! »

Ua haati mai ra te mau uri e raverahi ia’u nei.
Ua aro puai mai te hoe pupu taata iino ia’u nei.
Ua taamu ratou i to’u pue rima e to’u pue avae,
tarava atura vau ia ratou i roto i te repo-puehu no te pohe.

Ua tuha ratou i tô’u mau ahu no ratou ;
e ua tuha tarero ratou i to’u nei ahu.
O oe râ, e te Fatu e, eiaha oe e faaatea è atu ia’u ;
ia peepee mai oe i te tauturu mai ia’u !

E faaite au i to oe ioa i to’u ra mau taeae ;
e e arue atu vau ia oe i roto i te amuiraa ra.
O outou râ o tei mataû i te Fatu ra, a arue atu iana.

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Philipi (2, 6-11)

Te Kirito ra ia Iesu, e natura Atua tōna, aita rā oia i nounou noa a’e i te huru e faito ai oia i te Atua. Ua faaere roa oia iana iho i te faariiraa i te huru o te tavini ’e i te faaiteraa iana iho mai te taata ra te huru, ’e ua au mau ā tōna oraraa i to te taata nei. Ua faahaehaa roa oia iana iho i te auraro-maite-raa i te Atua e tae noa atura i te pohe, i te pohe tatauro ra. I faateitei roa atu ai te Atua iana, ’e ua horoa i te i’oa i hau’ē roa i te mau i’oa atoa, ia tuu te mau turi atoa i raro i mua i te i’oa o Iesu : to te ra’i, to te fenua nei’e to raro a’e i te fenua nei, ’e ia fā’i te mau vaha atoa e, « O Iesu Kirito te Fatu », no te hanahana o te Atua, te Metua. - O te Parau ïa a te Atua.

IRAVA I MUA I TE EVANELIA (Ph 2, 8-9)

Ei hanahana e ia aruehia oe, e te Fatu e Iesu e !
No tatou, ua auraro te Kirito e tae roa i te pohe, i te pohe tatauro. No reira te Atua i faateitei ai iana ma te horo’a iana i te i’oa o tei hau a’e i te mau i’oa atoa.
Ei hanahana e ia aruehia oe, e te Fatu e Iesu e !

Te Pasione o to tatou Fatu o Iesu Kirito i papaihia e Luka peata (22, 14 – 23, 56)

’E, tae a’era i te hora, haere atura Iesu i nia i te amuraa māa, ’e tana mau pipi atoa ra. Ua parau atura oia ia ratou : « Ua hinaaro rahi roa vau i te amu i teie pâsa ’e o outou atoa hou a mauiui ai ! Te faaite atu nei hoi au ia outou : e ore vau e amu faahou i te Pâsa e ia tupu noa atu i roto i te Basileia o te Atua. » Ua horohia maira te hoe au’a vine iana ra, ua haamaitai atura oia i te Atua, ’e ua parau atura : « A rave mai, ’e a opera na outou. Te parau atu nei hoi au ia outou : e ore roa vau e inu faahou i te tumu vine e ia tae noa mai te Basileia o te Atua. » ’E ua rave ihora oia i te pâne, haamaitai atura i te Atua ’e ua vavahi ihora i taua pâne ra ’e ua tuu atura ia ratou, na ô atura : « O ta’u tino teie, o te horoahia nei no outou. E na reira outou ei haamanaoraa ia’u. » Ua na reira atoa oia i te au’a, i muri a’e i te amuraa mâa, na ô atura : « Teie nei au’a, o te Faufaa api ïa i tô’u nei toto, o te haamâniihia no outou. Inaha, te rima o te taata e tuu atu ia’u nei, tei nia atoa ïa i teie amuraa mâa ’e o vau nei. Te reva nei hoi te Tamaiti a te taata, mai tei faaotihia ra, e ati râ to te taata e tuu atu iana ra ! » Haamata ihora ratou i te uiui te tahi i te tahi e, o vai to ratou e na reira. Tupu ihora te mârôra’a i roto i te mau pipi : O vai te hau i roto ia ratou. Ua parau atura Iesu ia ratou : « Te faahepo nei te arii o te mau nunaa ia ratou, ’e o te haavi i taua mau nunaa ra, e titau â ïa mairihia ratou i te i’oa ra : Hamani maitai. Area outou na, eiaha e na reira ! O tei rahi roa i roto ia outou na, ia riro ïa mai tei api roa ra, ’e o tei mana ra, ia riro ïa mai tei tavini ra. Tei hea hoi te hau, o tei nia i te amuraa mâa anei ’e o tei tavini ? E ere anei o tei nia i te amuraa mâa ? O vau nei râ tei roto ïa ia outou mai tei tavini ra. O outou tei tamau maite ’e o vau atoa nei i roto i tô’u mau ati. Mai te Metua i horoa mai i te Basileia no’u, oia atoa vau, te horoa atu nei au i te Basileia no outou. E amu outou ’e e inu outou i nia i tâ’u amuraa mâa i roto i tô’u ra Basileia, ’e e parahi outou i nia i te terono, no te haava i na opu ahuru ma piti o Iseraela ra. E Simona, e Simona e, inaha, i anihia na outou e Satane ia ueuehia outou, mai te sitona e ueuehia ra. I pure na râ vau no oe, ia ore to oe faaroo ia mure. ’E, ia faafariuhia mai oe ra, e faaitoito oe i tô mau taeae. » Ua na ô maira Petero iana : « E te Fatu e, ua ineine au i te pee atu ia oe e tae roa atu i te fare tapearaa ’e i te pohe atoa hoi. » Ua parau atura Iesu : « Te faaite atu nei au ia oe, e Petero : e ore te moa e ’a’aoa ’â’uanei, a toru a’era to oe hunaraa i to oe ite ia’u. » Ua parau atura Iesu ia ratou : « Ia’u i tono atu ia outou ma te farii moni ore ’e te pute ore ’e te tâma’a ore, ua ere anei outou i te hoe ma’a mea iti ? » Ua pahono maira ratou : « Aore roa. » Ua parau atura oia : « I teienei râ, e farii moni ta te tahi ra, ia rave ïa oia ; oia atoa te taata a pute tâna, ’e, aita ta te tahi e ’o’e ra, ia hoo atu oia i tôna ahu pû, a hoo mai ai i te ’o’e nana. Te faaite atu nei hoi au ia outou : Ia tupu ia’u teie parau i papaihia ra : ua amui-atoa-hia oia i te feia ohipa ino, oia mau, te mau parau atoa i oapaihia no’u, ua fatata roa ïa i te tupu. » Ua na ô maira ratou : « E te Fatu, e piti ’o’e teie. » Ua pahono atura oia ia ratou : « Ua ravai tera ! » Faarue atura oia i te hiero, ’e haere atura i te mou’a ra i Oliveta, i tâna i mâtaro ra, ’e ua pee atoa atura te mau pipi iana ra. ’E, tae atura oia i taua vahi ra, ua parau atura oia ia ratou : « A pure outou, ia ore outou ia roohia e te faahemaraa. » ’E ua faaatea ’ê atura oia ia ratou i te atea e taea i te ofai haamû ra. Ua tuturi ihora i raro, ’e ua pure ihora, na ô atura : « E te Metua e, i ti’a ia oe na, e hopoi ’ê atu i teie au’a ia’u… eiaha râ o tô’u hinaaro te tupu, o to oe râ. » O te fâraa mai ïa te hoe melahi iana, no nia mai i te ra’i ra, o tei faaitoito mai iana ra. ’E no te mea ua roohia oia i te ahoaho rahi, ’u’ana roa atura tâna pure, ’e riro atura tôna hou mai te topata toto i te mairiraa i raro i te repo. ’E oti a’era taua pure ra, ti’a a’era oia i nia, ’e hoi maira i tâna mau pipi ra, ’e ua roohia maira te taoto ra i te oto. Ua parau atura oia ia ratou : « E aha outou i taoto ai ? A ti’a i nia, a pure, ia ore outou ia roohia e te faahemaraa. ». Te parau noa ra oia, inaha e tiaa rahi maira. Te arataihia mai ra ratou e te taata i parauhia e, Iuda, te hoe o te tino ahuru ma piti. Ua faafatata maira oia ia Iesu e ho’i iana. Ua parau atura Iesu iana : « E Iuda, ei te ho’i oe e tuu ai i te Tamaiti a te taata nei ? » ’E, ite a’era te feia e faaati ra ia Iesu i te ohipa e tupu, ua parau atura ratou : « E te Fatu, e tairi anei matou i te ’o’e ? » Tairi atura te hoe o ratou i te tavini o te tahu’a rahi, ’e motu ’ê atura tana taria atau. Ua parau atura ra Iesu : « Vaiiho, atira i reira ! » e ua fa’ati’a’ia atura oia i tana taria, ’e faaora atura iana. Ua na ô atura Iesu i te mau tahu’a rarahi ’e te mau raatira mutoi hiero, ’e i te mau taata paari i haere mai e rave iana ra : « I haere mai nei outou ’e te ’o’e ’e te raau , mai te mea e, e eia haru ta outou e rave ? Ia’u ra i roto i te hiero ’e outou atoa hoi, i te mau mahana atoa, aita outou i rave noa mai ia’u. No outou râ teie hora, ’e no te mana o te pouri. » Haru maira ratou iana, ’e ua aratai atura i roto i te fare o te tahu’a rahi. Ua pee atura Petero i te atea ’ê. E auahi tei tahuhia i ropu i te ’aumoa, parahi ihora Petero i pihai iho i taua auahi ra, i roto i te feia i parahi i reira. Hio maira te hoe vahine tavini iana i te parahiraa i te vahi maramarama, tiatonu maite maira oia iana, ’e ua na ô a’era : « Iana atoa ra teie nei taata. » Ua huna ihora ra Petero, na ô atura : « E teie nei vahine, aita vau i ite i tena taata. » ’E, muri iti a’era, hio maira te tahi taata iana, parau maira : « No ratou atoa oe na. » Ua pahono atura Petero : « E teie nei taata, e ere. » ’E, mairi ihora hoe hora, ua mârô maira te tahi, na ô a’era : « Oia mau, iana atoa ra teie nei taata, no Galilea hoi oia. » Ua pahono atura Petero : « E teie nei taata, aore au i ite i ta oe parau na. » I reira ihora, te parau ra â o Petero i taua parau ra, ’a’aoa ihora te moa. Ua fariu maira te Fatu, ’e ua hio maira ia Petero. Haamanao ihora Petero i te parau ta te Fatu i parau mai iana ra : « E ore te moa e ’a’aoa ’â’uanei, a toru atura o oe hunaraa mai. » Haere atura Petero i rapae ’e ua oto ihora ma te mauiui rahi. Te mau taata e tapea ra ia Iesu, ua tahitohito maira ïa iana ’e ua papa’i maira. Ua tapoi maira ratou i tôna mata, ’e ua ui maira : « A tohu na oe ! Na vai i papa’i ia oe ? » ’e e rave rahi atu â ta ratou mau parau faaino e parau mai ra iana. ’E, ao a’era, ua putuputu maira te feia paari o te nunaa, ’e te mau tahu’a rarahi ’e te mau papai parau, ’e ua aratai maira ia Iesu i ta ratou sunederi. Ua parau maira ratou iana : « O oe te Mesia ra, a faaite mai na. » Ua pahono atura oia ia ratou : « Ia faaite atu vau ia outou, e ore outou e faaroo mai ia’u ; ’e, ia ui atu vau ia outou, e ore outou e pahono mai. Mai teie atu nei râ, e parahi te Tamaiti a te taata nei i te rima atau o te Atua mana ra. » Ua parau anae maira ratou : « O oe maoti te Tamaiti a te Atua ? » Ua pahono atura oia : « Na outou iho i parau ; oia mau, o vau nei. » Ua parau ihora ratou : « Ei aha na tatou te ite, i teienei ? Na tôna iho hoi vaha i faaite mai i te parau. » ’E te mau tahu’a rarahi ’e te mau papai parau, ’e ua aratai maira ia Iesu ia Pilato. Haamata ihora ratou i te pari iana, na ô atura : « Ua ite matou i teie taata i te faaarepurepuraa i to matou nunaa ; te opani nei oia i te aufau i te ia Kaisara, ’e te parau nei oia e : O te Mesia oia, o te Arii. » Ua ui maira Pilato iana : « O te arii anei oe te Ati-Iuda ? » Ua pahono atura Iesu : « Na oe tena parau. » Ua parau maira Pilato i te mau tahu’a rarahi ’e i te tiaa rahi taata atoa hoi : « Aore roa vau e ite nei i te hoe tumu e faahapahia ai teie nei taata. » Ua mârô atura râ ratou, na ô atura : « Te tiarepu nei oia i te nunaa i tâna mau haapiiraa na Iudea taatoa ra. Ua haamata oia i Galilea, ’e ua haere roa maira i ô nei. » I te faarooraa Pilato i taua parau ra, ua ui maira oia ia ratou : « E taata Galilea anei teie taata ? » ’E, ite a’era oia e, no ô mai Iesu i te fenua i raro a’e i te mana o Heroda, ua tono atura oia iana ia Heroda. Tei Ierusalema hoi Herodia i taua mau mahana ra. I tôna iteraa ia Iesu, oaoa roa a’era Heroda ; mai mua mai â hoi, i hinaaro noa na oia i te ite ia Iesu, no te mau parau tâna i faaroo nona. Te manao ra oia e, penei a’e ’o te rave Iesu i te hoe semeio i mua i tôna mata. Uiui maira oia ia Iesu i te parau e rave rahi, aita râ Iesu i pahono noa atu iana. Tei reira te mau tahu’a rarahi ’e te mau papai parau i te pariraa mai iana i te pariraa teimaha. Ua vahavaha maira Heroda ’e tôna mau faehau ia Iesu, ’e ua tahitohito maira. Ua faaahu maira Heroda iana i te hoe ahu pura, ’e ua faahoi maira iana ia Pilato ra. I taua mahana ra, fa’afâite ihora Heroda raua o Pilato, i enemi na hoi taua i mutaa iho ra. Ua haaputuputu maira Pilato i te mau tahu’a rarahi ’e te huimana o te nunaa, ’e ua parau atura ia ratou : « I aratai mai nei outou i teie nei taata ia’u ma te pari iana i te tiarepu i te nunaa. Teie râ, i uiui a’enei au iana, i mua i to outou aro, i te mau hara atoa i parihia mai e outou, ’e aita roa vau i ite i te hoe a’e tumu faahaparaa. ’E aita atoa hoi Heroda, inaha, ua faahoi mai oia iana. No reira, aore oia i rave i te hoe a’e ohipa e au ai iana te pohe. E faautua maoti vau iana, a tuu atu ai iana ia haere noa ana. » Ua pii rahi atura ratou : « Haapohe atu iana, a tuu mai ia Baraba ia matou. » Ua tapeahia Baraba no te hoe ohipa orurehau i tupu i roto i te oire ’e no te taparahiraa taata. Ua parau faahou maira Pilato ia ratou, no tôna hinaaro i te tuu atu ia Iesu. Area ratou, ua pii hua atura ïa : « A faatatauro atu, a faatatauro iana ! » Ua parau maira Pilato ia ratou, o te toruraa ïa : « E aha te ino i ravehia e teie nei taata ? Aita vau i ite i te hara i roto iana e au ai iana te pohe. E faautua maoti au iana, a tuu atu ai iana ia haere noa ana. » Ua mârô atura râ ratou ma te porutu rahi i te aniraa atu ia faatataurohia oia, ’e te porutu noa atura ta ratou pii. Faaoti ihora Pilato e faatia i ta ratou aniraa. Ua tuu atura oia i te taata i tapeahia no te orurehau ’e te taparahi taata ’e o ta ratou hoi i ani maira, ’e ua faarue maira ia Iseu, ia ravehia mai te au i to ratou ra hinaaro. Tei te aratairaa atu ratou ia Iesu, ua haru atura ratou i te hoe taata no Kurene,  o Simona te i’oa, o te hoi mai te faaapu maira. Tuu atura ratou i te tatauro i nia iana, ia hopoi oia na muri ia Iesu. E tiaa rahi taata te pee atu ra ia Iesu, ’e te tahi atoa mau vahine i te papa’ira’a i to ratou ouma ’e i te otoraa iana. Ua fariu maira Iesu ia ratou, ’e ua na ô maira : « E te mau tamahine o Ierusalema nei e, eiaha outou e oto mai ia’u, e oto râ ia outou iho ’e i ta outou mau tamarii. Ihana hoi, te fatata mai ra te mahana e parauhia ai e : “E ao to te û’i ’e te opu aore i fanau, ’e te û aore i otehia.” Ei reira te taata e parau ai i te mau mou’a : “A mairi mai i nia ia matou !”, ’e i te mau ’aivi : “A tapoi mai ia matou !” Ia na reira te raau ota nei i te ravehia, ’e ahahia ïa te raau marô ? » Ua aratai-atoa-hia e toopiti tau taata, e nau taata hamani ino ïa, ia faatataurohia raua ’e o Iesu iana. E, tae atura ratou i te vahi i parauhia ra : « Te apu upoo », ua faatatauro ihora ratou ia Iesu ’e i na taata hamani ino hoi, te hoe i te pae atu, ’e te tahi i te pae aui. Ua parau atura Iesu : « E te Metua e, a faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei. » Ua tuha kelero ihora ratou i tôna mau ahu. Te ti’a noa ra te taata e rave rahi i te hio-noa-raa. Area te hui mana, te ’ata tahitohito maira ïa i te na ōraa e : « Ua faaora oia ia vetahi ’ē ; o oia te Mesia a te Atua, o oia tei maitihia e te Atua ra, ia faaora ïa oia iana iho ra. » Ua tahitohito atoa maira te mau faehau iana : ua faafatata maira ratou iana, e pûpû mai i te vineta ’e ua parau maira : « O oe te arii o te Ati-Iuda ra, a faaora ïa ia oe iho na. » E parau atoa tei papaihia i nia a’e iana : « O te arii teie o te Ati-Iuda. » Ua faaino atoa maira te hoe o na taata hamani ino i faatataurohia ra : « E ere anei oe i te Mesia ? A faaora ïa oe ia oe iho ’e ia maua atoa nei hoi ! » Ua ’avau maira rä te tahi iana, i te na ōraa e : « Aita anei oe i mata’u i te Atua. Hoe ä utua ta orua ; E mea ti’a roa rä teie utua no taua nei, o te utua mau ïa i te ohipa ta taua i rave ; area oia, aita ïa äna e ohipa ino. » ’E ua parau aturaoia : « E Iesu, haamanao mai oe ia’u, ia tae mai oe ma to oe mana arii ra ! » Ua pahono atura Iesu : « Oia mau tä’u e parau atu nei ia oe na, ei te paradaiso oe ’e o vau atoa nei i teie nei ä mahana. » Huru fatata a’era te ono o te hora, o te poiri ihora i nia i taua fenua atoa ra e tae noa atura i te iva o te hora ’e ua mo’e roa atura te mahana. Ua mahae ihora na ropu te paruru o te vahi mo’a. Ua pii hua atura Iesu, na ô atura : « E te Metua e, te tuu atu nei au i ta’u varua i roto i tô rima na. » ’E, oti a’era taua parau ra, pohe ihora oia.

E tuturi ma taime iti ma te muhu ore.

’E, ite a’era te keneturio i tei tupu ra, ua haamaitai atura oia i te Atua i te na ôraa e : « E taata parautia mau â teie. » ’E te feia rahi atoa i putuputu mai e hio i teie ohipa, ia ite a’era i tei tupu ra, ua hoi anae atura ïa ma te papa’i i to ratou ouma. ’E te mau taata i mâtau ia Iesu, ’e te mau vahine i pee mai iana, mai Galilea maira, ti’a noa ihora ïa i te atea ’ê i te hio-noa-raa mai. te ti’araa mai ïa te hoe taata o Iosepha te i’oa, e mero no te sunederi, e taata maitai ’e te parautia. Aore oia i faatia noa a’e i ta ratou opuaraa ’e ta ratou mau ohipa i rave. No te oire Ati-Iuda ra no Arimataio oia, ’e te tiai ra oia i te Basileia o te Atua. Haere atura oia e farerei ia Pilato, ’e ua nai atura iana i te tino o Iesu. Ua haapou maira oia i te tino o Iesu i raro i te tatauro, vehi ihora i roto i te ahu lino ’e ua tuu atura i roto i te hoe menema o tei paohia i te mato, aore â e taata i vaiihohia i reira. O te mahana faaneheneheraa ïa, te fatata maira te sabati. Te mau vahine i pee mai ia Iesu mai Galilea maira, ua pee atura ïa ia Iosepha, ua hio atura i te menema ’e te huru hoi o te vaiihoraahia te tino o Iesu. Hoi atura ratou i te oire, ’e ua putuihora i te raau noanoa ’e te mura, ’e ua haapao ihora i te faaearaa sabati, mai tei faauehia e te ture. - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

E aore râ, taioraa haapotohia :

Te Pasione o to tatou Fatu o Iesu Kirito i papaihia e Luka peata (23, 1–49)

I taua anotau ra, ’e te mau tahu’a rarahi ’e te mau papai parau, ’e ua aratai maira ia Iesu ia Pilato. Haamata ihora ratou i te pari iana, na ô atura « Ua ite matou i teie taata i te faaarepurepuraa i to matou nunaa ; te opani nei oia i te aufau i te ia Kaisara, ’e te parau nei oia e : O te Mesia oia, o te Arii. » Ua ui maira Pilato iana : « O te arii anei oe te Ati-Iuda ? » Ua pahono atura Iesu : « Na oe tena parau. » Ua parau maira Pilato i te mau tahu’a rarahi ’e i te tiaa rahi taata atoa hoi : « Aore roa vau e ite nei i te hoe tumu e faahapahia ai teie nei taata. » Ua mârô atura râ ratou, na ô atura : « Te tiarepu nei oia i te nunaa i tâna mau haapiiraa na Iudea taatoa ra. Ua haamata oia i Galilea, ’e ua haere roa maira i ô nei. » I te faarooraa Pilato i taua parau ra, ua ui maira oia ia ratou : « E taata Galilea anei teie taata ? » ’E, ite a’era oia e, no ô mai Iesu i te fenua i raro a’e i te mana o Heroda, ua tono atura oia iana ia Heroda. Tei Ierusalema hoi Herodia i taua mau mahana ra. I tôna iteraa ia Iesu, oaoa roa a’era Heroda ; mai mua mai â hoi, i hinaaro noa na oia i te ite ia Iesu, no te mau parau tâna i faaroo nona. Te manao ra oia e, penei a’e ’o te rave Iesu i te hoe semeio i mua i tôna mata. Uiui maira oia ia Iesu i te parau e rave rahi, aita râ Iesu i pahono noa atu iana. Tei reira te mau tahu’a rarahi ’e te mau papai parau i te pariraa mai iana i te pariraa teimaha. Ua vahavaha maira Heroda ’e tôna mau faehau ia Iesu, ’e ua tahitohito maira. Ua faaahu maira Heroda iana i te hoe ahu pura, ’e ua faahoi maira iana ia Pilato ra. I taua mahana ra, fa’afâite ihora Heroda raua o Pilato, i enemi na hoi taua i mutaa iho ra. Ua haaputuputu maira Pilato i te mau tahu’a rarahi ’e te huimana o te nunaa, ’e ua parau atura ia ratou : « I aratai mai nei outou i teie nei taata ia’u ma te pari iana i te tiarepu i te nunaa. Teie râ, i uiui a’enei au iana, i mua i to outou aro, i te mau hara atoa i parihia mai e outou, ’e aita roa vau i ite i te hoe a’e tumu faahaparaa. ’E aita atoa hoi Heroda, inaha, ua faahoi mai oia iana. No reira, aore oia i rave i te hoe a’e ohipa e au ai iana te pohe. E faautua maoti vau iana, a tuu atu ai iana ia haere noa ana. » Ua pii rahi atura ratou : « Haapohe atu iana, a tuu mai ia Baraba ia matou. » Ua tapeahia Baraba no te hoe ohipa orurehau i tupu i roto i te oire ’e no te taparahiraa taata. Ua parau faahou maira Pilato ia ratou, no tôna hinaaro i te tuu atu ia Iesu. Area ratou, ua pii hua atura ïa : « A faatatauro atu, a faatatauro iana ! » Ua parau maira Pilato ia ratou, o te toruraa ïa : « E aha te ino i ravehia e teie nei taata ? Aita vau i ite i te hara i roto iana e au ai iana te pohe. E faautua maoti au iana, a tuu atu ai iana ia haere noa ana. » Ua mârô atura râ ratou ma te porutu rahi i te aniraa atu ia faatataurohia oia, ’e te porutu noa atura ta ratou pii. Faaoti ihora Pilato e faatia i ta ratou aniraa. Ua tuu atura oia i te taata i tapeahia no te orurehau ’e te taparahi taata ’e o ta ratou hoi i ani maira, ’e ua faarue maira ia Iseu, ia ravehia mai te au i to ratou ra hinaaro. Tei te aratairaa atu ratou ia Iesu, ua haru atura ratou i te hoe taata no Kurene, o Simona te i’oa, o te hoi mai te faaapu maira. Tuu atura ratou i te tatauro i nia iana, ia hopoi oia na muri ia Iesu. E tiaa rahi taata te pee atu ra ia Iesu, ’e te tahi atoa mau vahine i te papa’ira’a i to ratou ouma ’e i te otoraa iana. Ua fariu maira Iesu ia ratou, ’e ua na ô maira : « E te mau tamahine o Ierusalema nei e, eiaha outou e oto mai ia’u, e oto râ ia outou iho ’e i ta outou mau tamarii. Ihana hoi, te fatata mai ra te mahana e parauhia ai e : ‘E ao to te û’i ’e te opu aore i fanau, ’e te û aore i otehia.’ Ei reira te taata e parau ai i te mau mou’a : ‘A mairi mai i nia ia matou !’, ’e i te mau ’aivi : ‘A tapoi mai ia matou !’ Ia na reira te raau ota nei i te ravehia, ’e ahahia ïa te raau marô ? » Ua aratai-atoa-hia e toopiti tau taata, e nau taata hamani ino ïa, ia faatataurohia raua ’e o Iesu iana. E, tae atura ratou i te vahi i parauhia ra : « Te apu upoo », ua faatatauro ihora ratou ia Iesu ’e i na taata hamani ino hoi, te hoe i te pae atu, ’e te tahi i te pae aui. Ua parau atura Iesu : « E te Metua e, a faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei. » Ua tuha kelero ihora ratou i tôna mau ahu. Te ti’a noa ra te taata e rave rahi i te hio-noa-raa. Area te hui mana, te ’ata tahitohito maira ïa i te na ôraa e : « Ua faaora oia ia vetahi ’ê ; o oia te Mesia a te Atua, o oia tei maitihia et te Atua ra, ia faaora ïa oia iana iho ra. » Ua tahitohito atoa maira te mau faehau iana : ua faafatata maira ratou iana, e pûpû mai i te vineta ’e ua parau maira : « O oe te arii o te Ati-Iuda ra, a faaora ïa ia oe iho na. » E parau atoa tei papaihia i nia a’e iana : « O te arii teie o te Ati-Iuda. » Ua faaino atoa maira te hoe o na taata hamani ino i faatataurohia ra : « E ere anei oe i te Mesia ? A faaora ïa oe ia oe iho ’e ia maua atoa nei hoi ! » Ua ’avau maira râ te tahi iana, i te na ôraa e : « Aita anei oe i mata’u i te Atua ! Hoe â utua ta orua ! E mea ti’a roa râ teie utuano taua nei, o te utua mau ïa i te ohipa ta taua i rave ; area oia, aita ïa âna e ohipa ino. » ’E ua parau aturaoia : « E Iesu, haamanao mai oe ia’u, ia tae mai oe ma to oe mana arii ra ! » Ua pahono atura Iesu : « Oia mau tâ’u e parau atu nei ia oe na, ei te paradaiso oe ’e o vau atoa nei i teie nei â mahana. » Huru fatata a’era te ono o te hora, o te poiri ihora i nia i taua fenua atoa ra e tae noa atura i te iva o te hora ’e ua mo’e roa atura te mahana. Ua mahae ihora na ropu te paruru o te vahi mo’a. Ua pii hua atura Iesu, na ô atura : « E te Metua e, te tuu atu nei au i ta’u varua i roto i tô rima na. » ’E, oti a’era taua parau ra, pohe ihora oia .

E tuturi ma taime iti ma te muhu ore.

’E, ite a’era te keneturio i tei tupu ra, ua haamaitai atura oia i te Atua i te na ôraa e : « E taata parautia mau â teie. » ’E te feia rahi atoa i putuputu mai e hio i teie ohipa, ia ite a’era i tei tupu ra, ua hoi anae atura ïa ma te papa’i i to ratou ouma. ’E te mau taata i mâtau ia Iesu, ’e te mau vahine i pee mai iana, mai Galilea maira, ti’a noa ihora ïa i te atea ’ê i te hio-noa-raa mai. - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.